Executarea silită împotriva moștenitorilor

Tematică: Executare silită

Pornind de la premisa că executării silite, ca etapă a procesului civil, îi sunt aplicabile prevederile art. 56, alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform cărora poate fi parte în judecată doar o persoană care are folosința drepturilor civile, în temeiul art. 1159 din Codul civil, dacă debitorul a decedat, creditorul poate continua ori declanșa urmărirea împotriva moștenitorilor.

Astfel, în situația transmisiunii mortis causa a patrimoniului debitorului, executarea silită împotriva moștenitorilor poate fi începută, respectiv continuată în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, care reglementează această procedură în art. 687-689.

Analizarea legalității executării silite împotriva moștenitorilor se efectuează prin raportare la data decesului debitorului. În acest sens, dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moştenirea nu a fost acceptată de către cei chemaţi la moştenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condiţiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condiţiile prevăzute de lege.

Aceste prevederi legale confirmă regula potrivit căreia executarea silită începe odată cu sesizarea executorului judecătoresc, ca organ de executare, stabilind totodată și obligația creditorului urmăritor ca, anterior sesizării executorului judecătoresc, să verifice dacă debitorul este în viață, iar în caz contrar, dacă există moștenitori acceptanți ai succesiunii. Verificarea acestor aspecte este necesară pentru a avea cunoștință dacă executarea silită poate fi pornită prin simpla sesizare a executorului judecătoresc sau prin aplicarea dispozițiilor speciale reglementate în cuprinsul art. 687 din Codul de procedură civilă.

Potrivit acestui articol, în cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoştinţă, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite de îndată camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul să facă menţiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite şi să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moştenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moştenitori, precum şi faptul dacă până la acceptarea moştenirii de către cel puţin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.

Dacă se constată că moştenirea nu a fost dezbătută sau, după caz, acceptată, creditorul sau executorul judecătoresc poate cere camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarului public deja sesizat întocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane în acest scop.

În ceea ce privește începerea executării contra moștenitorilor, potrivit art. 688 din Codul de procedură civilă, dacă debitorul moare înainte de începerea executării silite şi se constată că nu există niciun moştenitor acceptant şi nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecătoresc, instanţa de executare va numi de îndată un curator special, până când va fi numit, în condiţiile legii, curatorul succesiunii.

Dacă moştenirea a fost acceptată şi există numai moştenitori majori, executarea silită va fi pornită împotriva tuturor, în afară de cazul în care numai unii dintre aceştia sunt chemaţi, de lege ori potrivit voinţei defunctului, să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moştenitorilor, aceştia vor fi citaţi, printr-o înştiinţare colectivă, făcută la locul deschiderii moştenirii, pe numele acesteia, cu excepţia cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz.

În situația în care între moştenitori sunt şi minori sau persoane puse sub interdicţie judecătorească, executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanţilor sau a ocrotitorilor legali. Dacă însă după o lună de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdicţie judecătorească nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecătoresc va putea cere instanţei de executare numirea unui curator special, până la numirea acestuia.

Cu privire la continuarea executării contra moștenitorilor, dacă la moartea debitorului executarea era începută, ea se suspendă şi nu va fi reluată împotriva succesibililor acceptanţi decât după 10 zile de la data când aceştia au fost încunoştinţaţi despre continuarea executării silite. În acest caz, procedura prevăzută de lege pentru începerea executării contra moștenitorilor se va aplica în mod corespunzător.