Intervenția altor creditori în procedura executării silite. Considerente generale

Tematică: Executare silită

Faza de executare silită implică, de regulă, un creditor urmăritor și un debitor urmărit. Totuși, legea permite ca mai mulți creditori să înceapă urmărirea silită împotriva aceluiași debitor. Astfel, în cadrul executării silite, spre deosebire de faza de judecată, coparticiparea procesuală, de regulă, nu poate fi decât activă, explicația acestei deosebiri dintre cele două faze ale procesului civil constând în caracterul unipatrimonial al executării silite. Codul de Procedură Civilă reglementează în cuprinsul art. 690-696 atât condițiile și procedura intervenției altor creditori în procedura executării silite, cât și efectele acesteia.

Potrivit art. 649 din Codul de Procedură Civilă, orice creditor al debitorului poate, în condiţiile art. 690 şi următoarele, să intervină în procedura de executare silită aflată în curs până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire, poate să participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispoziţiilor prevăzute de legea procesuală civilă.

Din aceste dispoziții legale rezultă că intervenția altor creditori poate avea loc numai în cadrul urmăririi silite mobiliare sau imobiliare pornite de un alt creditor.

În ceea ce privește creditorii care pot interveni, art. 690, alin. (2) prevede că pot interveni în procedura de executare silită:
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
2. creditorii care au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestuia;
3. creditorii care au un drept real de garanţie sau, după caz, un drept de preferinţă asupra bunului urmărit, conservat în condiţiile prevăzute de lege;
4. creditorii chirografari titulari ai unor creanţe băneşti rezultate din înscrisuri cu dată certă ori din registre ţinute cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Astfel, se observă că, spre deosebire de declanșarea urmăririi silite, pentru intervenția în cursul unei urmăriri deja începute, creditorii intervenienți nu trebuie să fie, în mod obligatoriu, în posesia unui titlu executoriu, însă trebuie să aibă fie o creanță garantată cu o garanție reală sau care beneficiază de un drept de preferință, fie, în cazul creditorilor chirografari, o creanță constatată prin act scris cu dată certă sau care rezultă din registre ținute cu respectarea legii.

Cu privire la termenul de intervenție, dacă prin lege nu se dispune altfel, intervenţia creditorilor chirografari poate fi făcută până la termenul stabilit de către executor pentru valorificarea, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege ori convenite de părţi, a bunurilor mobile sau imobile urmărite. Totuși, legea permite intervenția creditorilor chirografari și după acest termen, cel mai târziu înainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă, în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire, însă în acest caz, intervenția tardivă este sancționată. În acest sens, creditorii care au intervenit tardiv vor avea dreptul de a participa la distribuirea părţii din suma rămasă numai după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori, a creditorilor garantaţi sau privilegiaţi şi a celor care au intervenit în timp util.

Creditorii care au un drept real de garanţie asupra bunurilor urmărite şi care este conservat în condiţiile prevăzute de lege, creditorii care au creanţe având ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum şi alţi creditori privilegiaţi care intervin în cursul urmăririi silite au dreptul să participe la distribuire după rangul conferit de dreptul lor de preferinţă, chiar dacă cererea de intervenţie a fost făcută după expirarea termenului stabilit de către executor pentru valorificarea, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege ori convenite de părţi, a bunurilor mobile sau imobile urmărite, dacă şi-au depus titlurile de creanţă în termenul prevăzut la art. 869 alin. (2), respectiv termenul de 10 zile fixat în acest scop de executorul judecătoresc, după depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vânzare, în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire.

Sancțiunea neintervenirii în urmărirea silită până cel mai târziu la expirarea termenului fixat de executorul judecătoresc pentru depunerea titlurilor de creanță constă în pierderea dreptului de a mai participa la distribuirea sumei obținute din urmărirea respectivă. Totuși, creditorii care nu au intervenit vor putea demara o nouă executare silită, dacă sunt în posesia unui titlu executoriu, urmărirea putând privi inclusiv suma rămasă în urma distribuirii la care ei nu au participat.